Suntem în permanență asaltați de informații de pretutindeni, mai ales de când s-a dat startul arestului la domiciliu. Fie că luăm decizia de a ne informa responsabil sau chiar fără să vrem mai auzim ce spune Andreea Esca la știrile de la ora 19:00, ori – ca în cazul meu de altfel – dispui de un informator ( pe scurt, acea persoană care este în permanență la curent cu orice fel de știre pe toate domeniile posibile ) este de la puțin probabil spre imposibil ca acestă stare de panică să nu-și fi pus amprenta și pe starea ta de spirit. Așadar, rândurile ce vor urma vor fi despre orice numai nu despre coronavirus. Ce-i drept, parcă nici farmec nu mai are fraza dacă nu strecori, chiar și subtil, vreo referire la viața din timpul carantinei ș.a.m.d.
1. Adevăruri general valabile
Pe zi ce trece observ cât de diferiți suntem unii de alții, de la felul în care ne preparăm cafeaua până la ce căutăm în altă persoană. Suntem împărțiți în variate tipologii, fie că un câmp împânzit de flori de rapiță ne poate schimba starea de spirit la 180 de grade, ori faptul că ne putem relaxa doar pe o plajă în Maldive ( ambele variante fiind corecte ). Ceea ce-i face pe oameni atât de interesanți este chiar faptul că deși provenim din aceeași rădăcină, fiecare se află pe ramura sa. Nimeni n-ar mai admira un copac dacă ar fi format doar din trunchi și rădăcină. Așadar, aceste tipologii persistă și în timpul carantinei, ba chiar fiind o idee mai pronunțate și mai la vedere, acum că ne acordăm timp să mai și privim în stânga și-n dreapta, nu doar înainte. Circulă pe social media aceste tipuri de persoane pe durata pandemiei; de exemplu, cei care stau tolăniți sub așternuturi cu laptopul în brațe de la răsărit și până la asfințit, maniacii curățeniei și a dezinfectatului, cei care profită de acest timp pentru a face ceea ce în mod normal n-ar reuși. Aceste tipologii sunt asemenea zodiilor, ne condamnă la un destin tragic sau nu prea, dar este de ajuns să știm că le putem abandona oricând și oriunde. Nu suntem o tipologie, nu suntem nici ce spune Neti, suntem ce alegem să fim. Suntem diferiți. Suntem asemănători de diferiți. Suntem!
2. Bucuriile mari din momentele mici
După ce am finalizat schița a ceea ce suntem, urmează să oferim ultimele retușuri acestui tablou ambiguu: ce putem să facem sau ce facem deja. După ce am atins performanța de a face un salt de la o idee la alta, acum se aduce în discuție poate unul dintre cele mai controversate subiecte: fericirea. E o stare, un moment de câteva minute? Se măsoară? Are o definiție? O fi un stil de viața… Sau poate nici asta? Cred că cel mai apropiat răspuns de adevăr este următorul: momentele mărunte, vorbesc despre acele momente în care parcă cineva apasă pe un buton și totul pare că va fi bine pentru totdeauna, că nimeni nu plânge singur undeva, nu mai exista agresivitate, nici măcar cuvinte menite să definească astfel de stări. Fericirea te-a găsit și te ține de mână. Mănânci pâine prăjită cu unt și miere, zâmbești. Te plimbi cu bicicleta și vezi cum apune soarele, zâmbești. Deschizi geamul după ce a plouat pentru ore în șir și simți mirosul specific, zâmbești. Îți ți părinții în brațe mai strâns ca niciodată, zâmbești. Totul e suficient, ai atins punctul culminant: ai experimentat bucuria momentelor mici, cele mai bune de altfel.
Ia o pauză și bucură-te că ești tu, că ești diferit în cel mai frumos mod posibil, bucură-te de flori, de soare, de seriale, tablouri, piese de teatru, cântece, parfumuri, prăjituri, de tot ce-ți trece prin cap și ai la îndemână! Bucură-te de tine!
Articol scris de Lorena Crețu.